Te-am prins, ai 17 !

miercuri, 9 iunie 2010

Waaaa ! De când n-am mai scris pe blog, a trecut aproape o săptămână şi mi-a fost dor de drăguţul meu. N-am chef să explic, de ce, cum, când, pentru cine/ce, prindeţi voi ideea mult mai uşor. Am zis să vă dau un post fresh, neîncărcat de metafore şi epitete mult prea graţioase pentru starea de oboseală pe care o am în corp. Nu prea ar suna bine.
Bine, am făcut 17 ani chiar acum o săptămână. Mă îndrept cu paşi mărunţi spre majorat, but i don't give a shit. O să fiu majoră în 11 luni şi 3 săptămâni, extraordinar dom'le.
Ziua mea a fost macabră, cu litere mari chiar. A trebuit să îndur pe toată lumea (toată lumea care ştia) adresându-mi cele mai (ne)sincere urări de (ne)fericire. Simţeam ca mi se face greaţă, la un moment dat chiar mi s-a facut. Mai mult de 7-8 persoane din cele 50, nu cred că mi-au spus ceva, întradevăr, simţit de ei, poate unii şi-au învăţat discursul de acasă, făcut de alţii.
Revenind. Am primit de la ai mei şi un tort imens de ciocolată. Sincer, mai mare mi-a fost mirarea când l-am văzut pe Vali (a se citi fratele meu de nouă ani) intrând în cameră cu el. Se cam chinuia, ce-i drept. Starea de rau işi alesese o zi greşita, aşa că n-am prea putut să mă bucur de cadoul delicios.
Singura mea salvare din ziua respectivă a fost Lina, scumpa mea Lina, care m-a suportat martiric, glumesc, plângându-mă de acele catasftrofe minore ce-mi stricaseră aniversarea.
Unele persoane ma îndură mai mult decat aş putea s-o fac eu pentru sine.



O melodie de stare de bine.




1 zumzete.:

{ Cati } at: 14 iunie 2010 la 23:26 spunea...

La mulţi ani, Ioana! Scuze pentru întârziere, dar n-am mai apucat să navighez în lumea virtuală. Am fost ocupată cu sesiunea.

Ce voiam să îţi spun: să fii sănătoasă, fericită şi fie ca toate dorinţele să ţi se împlinească!

Cu drag, Cati!>:D<

Trimiteți un comentariu